Escapadă în “Ţara Moţilor”: Episodul 4 – Cascada Pişoaia

Că aşa i-au zis moţii dezinhibaţi, găsind probabil similitudini în ceea ce făcea muntele cu apa ce-i prisosea…

Relativ aproape de drumul principal, dar ceva mai greu de găsit în înşiruirea de poteci şi case, am fost întâmpinaţi de un mozaic de calcar ce plânge în zeci de şiroaie, după ce-a fost trântit de zei între păduri, cu expunere directă la soare şi la ochiul drumeţului.

Cascada nu e mare, dar combinaţia dintre perdeaua de apă şi peretele vertical te rupe de realitate. Iar stropii reci şi furioşi îţi reamintesc permanent să păstrezi o distanţă respectabilă faţa de creaţia naturii. Totuşi, am adăstat de câteva ori în apa rece ca gheaţa care curge asemenea spiritului local: plăcută la impresie şi impasibilă în dulcea-i prăvălire spre râul din vale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.