Oare eu aş fi supravieţuit în clasa a V-a ?

Eu îmi amintesc cu plăcere de clasa a cincea. După numai un semestru, a venit revoluţia şi ni s-a schimbat diriginta şi garderoba. (Cât m-am rugat de tata să-mi facă rost de nişte blugi !) Cu notele nu aveam nicio problemă, că învăţam bine la română şi matematică, iar profesorii treceau cu vedere lipsurile mele de la desen, sport, atelier şi alte “abilităţi” din astea.

Zilele astea închei primul semestru de clasa a cincea din postura de tată de elev şi decorul mi se pare halucinant. La română, li s-au enumerat succint cazurile substantivelor şi modurile verbelor (în 2-3 ore), dar s-au pierdut ore în şir la literatură. Nu cu predarea, desigur, pentru că altfel nu le-ar fi dat să completeze zeci de fişe de lectură fără să-i înveţe măcar puţin limbajul specific folosit în comentariile de specialitate. (Nu de altceva, dar la examene asta le cere, nu să-şi exprime propriile opinii. Presupun că le e frică de ele.)

Continuăm cu altă slăbiciune de-a mea, istoria. În speţă, cea antică. Cea mai fascinantă cu putinţă, căci are poveşti despre regi şi imperii, piramide şi descoperiri, războaie şi eroi. Ei bine… pot spune că deja au ajuns la Imperiul Roman fără să înţeleagă mai nimic. Nu ştiu nimic despre codul lui Hammurabi, piramidele egiptene sau Alexandru cel Mare. Deja mă gândesc că vom trece peste războaiele punice şi poveştile cu patricieni la fel de repede precum s-a trecut peste secolul lui Pericle. Dar nu-i nimic, recuperăm la capitolul “îndobitocire crasă”. Căci perioada antică culminează cu apariţia creştinismului, nu ? În anumite contexte, o asemenea abordare ar putea constitui chiar o premisă pentru discriminare.

Un scurt intermezzo cu educaţia tehnologică, vă rog. Pentru că am aflat lucruri mai mult decât interesante. De exemplu, atunci când desenezi un sat, trebuie musai să-i adaugi şi fabrici. (Deh, modelul Jucu…) Sau că, în calitate de copil în vârstă de 11 ani, trebuie să fii la curent cu modalităţile de izolare a unei case.

În sfârşit, nu pot să nu-mi exprim tristeţea faţă de felul în care se predă franceza. Atunci când ştii că există reţineri faţă de limba lui Voltaire, nu pui palma sub fund şi faci mişto de limba engleză, ci încerci să cauţi o modalitate de a-i captiva pe copiii noştri americanizaţi deja din punct de vedere lingivistic. Francezii au un preşedinte foarte pitoresc. O competiţie de ciclism de notorietate. Câţiva cântăreţi minunaţi. O echipă de fotbal senzaţională. O piramidă în capitală.  Iar franceza e chiar o limbă foarte vorbită în Uniunea Europeană…

(Noroc că n-avem probleme la educaţie plastică şi la cea fizică, pentru că riscam să mă lungesc mai mult decât ţine plapuma blogului.)

Peste toate pluteşte eterna mea întrebare: “La ce mai cumpărăm manuale, dacă se lucrează numai din culegeri ?” Cred că fiică-mea a făcut deja mai multe probleme din culegeri decât am făcut eu în 12 ani de şcoală. Da, ştiu răspunsul… Ca să mai facă profesorul un ban din comision. Şi apoi, să-l plângi când face grevă.

5 thoughts on “Oare eu aş fi supravieţuit în clasa a V-a ?

  1. E trist ce se intampla la majoritatea materiilor. In cls a 3-a nepotelul meu invata deja pronumele personal, cu toate foarmele lui si sa-l analizeze gramatical. (evident, invatat papagaliceste pentru ca la varsta asta e imposibil sa intelegi notiuni de genul)

    In plus, il ajut la limba engleza. Intr-un singur an au “invatat” deja de pe 7 manuale si carti de exercitii, si au ajuns la nivelul de facut distinctii intre doua timpuri verbale.

    • Eu am impresia ca totul se face doar asa, ca sa mai bifezi ore de predat. Au disparut povestile, hartile, schemele logice, momentele alea frumoase cand ieseai la tabla si te freca o ora de nu mai stiai unde e creta 😀

  2. Am tot auzit de sindicate , de proteste …iesiri in strada -ale profesorilor- dar ma intreb NOI , PARINTII cand o s-o facem , cat mai asteptam ? De ce nu facem nimic ? Noi , nu iesim in strada ?! Ca doar avem destule teme pe cap , ca strangem cu greu un ban ca sa-l dam mai apoi la meditatori…ca deh , scoala e de forma , bazele se pun acasa sa la meditatii……Vorba ceea ….ei TIC noi TAC …si uite asa trec generatii peste generatii de profi’ si elevi, volume peste volume de culegeri….
    Scoala de azi = bataie de cap (mai ales ptr parinti) , dezacorduri intre parinti si copii, acte de suicid in randul unor copii (deosebiti in felul lor) , timp ptr hobby-uri ZERO , la fel si ptr sport, timp dedicat familie -fara stresul scolar …la fel ZERO .

    • Din pacate, noi avem o problema de solidaritate. Constat asta de fiecare data cand particip la sedintele cu parintii.

  3. revin …cu o intrebare , retorica. Daca in sistemul actual cei care au facultati , masterate nu isi gasesc un loc de munca , ma intreb ce vor face cei doar cu liceul . Se pare ca scoala vietii se vinde mult mai bine …mai ales la export. Si cei care au plecat prin tari straine (nu toti-e drept) au demonstrat-o.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.