Kurt Vonnegut – Bun venit printre maimuţe

2655M-am apucat să citesc cartea asta, pentru că eram într-o perioadă cu puţine pauze la dispoziţie (aţi văzut că am cam absentat şi de pe blog), aşa că o selecţie din nuvelele publicate de Vonnegut în anii 50-60 nu putea fi mai potrivită. L-am redescoperit pe Asimov, camuflat sub tonul mult mai infantil şi acid tototdată al tânărului autor, l-am redescoperit pe Vonnegut, ca sămânţă a scriitorului ce avea să devină. Şi m-am delectat cu distopia nevinovată, care stimulează imaginaţia şi acuză derapajele eterne ale umanităţii.

M-am întâlnit cu Harry Nash, actorul amator care nu se poate îndrăgosti decât pe scenă; cu o conspiraţie canină mondială, descoperită de Thomas Edison; cu un bărbat care are ghinionul de a fi obiectul dorinţei uneia dintre cele mai frumoase femei din lume; cu obsesia consumerista a decoraţiunilor interioare, în formă ei cea mai acută; cu scrisorile schimbate între un rus şi un american ai căror fii au murit în spaţiu; cu EPICAC, computerul îndrăgostit şi poet, un Cyrano al vremurilor noastre; cu Harrison Bergeron, victimă a politicii egalitare a unui stat al viitorului; cu Billy Poetul, revoluţionarul dintr-o lume despotică, în care oamenii trăiesc anesteziaţi de la brâu în jos; cu un colonel american care joacă o diabolică partidă de şah, în care piesele sunt oameni vii. Cu o superbă poveste de amor. Şi una despre democraţi şi republicani. Şi alta despre pasiunea care bate banii. Plus alte două, despre sunetele universului şi suprapopulare. Şi preferata mea: despre oamenii rebeli care au învăţat să iasă din corp şi sunt prigoniţi de ceilalţi.

Până una-alta, eu tot am treabă. Dar lecturile de seară continuă. Acum, citesc la dublu. Detalii, în curând 😉

One thought on “Kurt Vonnegut – Bun venit printre maimuţe

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.